Boboteaza la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Bredäng - Stockholm

6 ianuarie  

 Botezul Domnului sau Boboteaza la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Bredäng - Stockholm

Sfântul Ioan Gură de Aur spune: "Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat".

Pentru toţi creştinii, Boboteaza sau " Dumnezeiasca Arătare" este una dintre cele mai importante sărbători de la intrarea în noul an. Credincioşii parohiei noastre nu au uitat că în ziua de Bobotează trebuie să meargă la biserică pentru a lua apă sfinţită de preot şi ştiu că  "Agheasma mare” se săvârşeşte numai de Bobotează şi este consumată de credincioşi până la Odovania Botezului din 14 ianuarie, iar în restul anului se poate bea numai cu post şi cu rugăciune.

Sfinţirea Mare a apei a fost oficiată de Bobotează în parohia noastră de către preotul paroh Gheorghe Borca. Apa sfinţită s-a împărţit credincioşilor pentru tămăduirea sufletului şi trupului lor. La sfârşit toţi  credincioşii au fost invitaţi la Agapa fraţească, după care s-a mers la casele enoriaşilor cu „Boboteaza”, binecuvântându-le Aghiasma Mare, intonându-se troparul Botezului Domnului Iisus Hristos: ''În Iordan botezându-Te, Tu, Doamne, Închinarea Treimii s-a arătat...'' 

Boboteaza constituie cele trei elemente ale Treimii: Fiul se botează în Iordan de către Ioan, Duhul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer Îl declară ca fiind Fiul Său.

Când a apărut Hristos pe malul Iordanului, Sf. Ioan, luminat de Duhul Sfânt, Îl recunoaşte    şi-L arată mulţimilor, zicând: "Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan 1, 29). Această mărturie era necesară israelitenilor, care aşteptau pe Mesia cel profeţit cu multe veacuri înainte. Hristos îi cere lui Ioan să-L boteze, iar acesta, după o împotrivire de adâncă smerenie, primeşte să-L boteze. Botezul lui Ioan era un botez de pocăinţă, nu era o taină, ci un ritual, pentru că nu ierta păcatele. Cu botezul lui Ioan s-a botezat şi Mântuitorul, dar nu pentru că El avea nevoie de curăţire de păcate, fiind   Dumnezeu-Omul, ci pentru a ne arăta importanţa şi lucrarea botezului pe care îl va institui şi a împlini Legea, ca să se descopere lumii Taina lui Dum­nezeu cel în Treime închinat, în numele Căruia să ne botezăm şi noi.

Sfânta Taină a Botezului a fost instituită de Hristos însuşi îndată după În­vierea Sa din morţi, odată cu trimiterea apostolilor la propovăduirea Evangheliei către neamuri:  "Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le  în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească toate câte Eu v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului" (Matei, 28, 19-20).

După botezul lui Hristos cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel şi a stat peste Iisus, iar Tatăl a mărturisit: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!" (Matei 3, 17). Astfel, botezul primit de Hristos are şi un alt scop: Epifania – aratarea Sfintei Treimi - moment în care El avea să fie descoperit lui Ioan şi, prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu şi ca Mesia.

La această dată, de aproape  2000 de ani, apele râului Iordan, în care a fost botezat Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul, curg în sens opus cursului obişnuit.

Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti cinstit la Stockholm

Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti cinstit la Stockholm

 

 

Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti a fost sărbătorit astăzi, 10 ianuarie 2013, în Biserica Ortodoxă Română, atât în ţară, cât şi în diaspora, unde multe parohii sau aşezăminte îl au ca ocrotitor. În paraclisul Centrului eparhial din Stockholm, Preasfințitul Episcop Macarie al Europei de Nord a săvârșit Sfânta Liturghie, cinstindu-l pe Sfântul Cuvios Antipa care este şi ocrotitorul Centrului de pelerinaj al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord. Prin intermediul Centrului de pelerinaj „Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti” al Episcopiei Europei de Nord, românii din Suedia, Norvegia, Danemarca și Finlanda merg în pelerinaj la mănăstirile din România sau în locurile sfinte ale Ortodoxiei, organizându-se anual pelerinaje tematice. Împreună cu Preasfințitul Episcop Macarie au slujit PC Pr. Dumitru Stănei de la Parohia „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Stockholm, PC Pr. Gheorghe Borca de la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Bredang-Stockholm și Diaconul Sorin Sîplăcan.

 

În cuvântul de învățătură Preasfințitul Episcop Macarie a arătat că Sfântul Antipa de la Calapodeștii Bacăului a fost luat ocrotitor al Centrului de pelerinaj al eparhiei, deoarece acest cuvios român din secolul al XIX-lea, a ajuns ca pelerin și în nordul Europei. Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, pe care Sfântul Cuvios Antipa o purta întotdeauna cu el, se păstrează astăzi în Mănăstirea Noul Valaam din Finlanda.

La această sărbătoare, Preasfințitul Episcop Macarie a sfințit noua icoană a Sfântului Cuvios Antipa care se va păstra în Paraclisul Centrului Eparhial din Stockholm.

 

La final, s-a săvârșit Slujba Parastasului pentru vrednicul de pomenire Arhiepiscop Epifanie al Buzăului și Vrancei. Preasfințitul Macarie a spus că râvna pastorală a Înaltpreasfințitului Epifanie rămâne pentru noi o pildă grăitoare, iar trecerea sa din această viață în timpul lucrării misionare încununează o viață marcată de dăruire și jertfelnicie.

Episcopul românilor din Europa de Nord a evocat și vizita Arhiepiscopului Epifanie de la începutul anului 1995 în comunitățile românești din Suedia și Finlanda, referindu-se și la faptul că o parte din preoții episcopiei l-au avut dascăl în Seminarul de la Mănăstirea Neamț, iar unii au fost hirotoniți de Înaltpreasfinția Sa, între ei numărându-se chiar foști colaboratori apropiați.

 

 

 www.episcopiascandinavia.se

 

Parohia „Sfânta Treime şi Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul” din Solna – Stockholm, în haine de sărbătoare

Parohia „Sfânta Treime şi Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul” din Solna – Stockholm, în haine de sărbătoare

Parohia„Sfânta Treime şi Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul” din Solna a îmbrăcat astăzi, 7 ianuarie 2013, în ziua prăznuirii„Soborului Sfântului Ioan Botezătorul”, haine de sărbătoare.

Credincioşii au participat la Sfânta Liturghie Arhierească oficiată de Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcop al Europei de Nord, împreună cu un sobor de preoti şi diaconi în biserica din Solna-Stockholm, care şi-a serbat ocrotitorul.

Preasfinţia Sa i-a felicitat pe părinţii slujitori ai parohiei, pr. Ioan Ruja, care și-a aniversat onomastica, pr. Florin Balan şi pr. Salvatore Cajozzo, pentru frumoasa activitate pastorală şi misionară. La Sfântul Altar a slujit alături de ceilalţi fraţi întru Hristos, ca invitat şi pr. Gheorghe Borca de la parohia Bredäng-Stockholm.

Preasfinţitul Părinte Episcop Macarie, i-a binecuvântat pe toţi credincioşii prezenţi şi a urat un călduros „La mulţi ani!” tuturor celor care poartă numele Sfântului Ioan.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, credincioşii au fost invitaţi la Agapa fraţească pregătită cu dragoste de către enoriaşele parohiei.

7 ianuarie, Sfântul Ioan Botezătorul, Proorocul şi Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos.

Cu multe secole înainte de venirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, profetul Isaia a prezis că Mesia va fi precedat de un mesager: „Iată, Eu trimit îngerul Meu înaintea feţei Tale, care va pregăti calea Ta” (Marcu 1,2-3).

Mesagerul care trebuia să pregătească drumul pentru Iisus a fost Ioan, fiul preotului Zaharia, căci Sfântul Evanghelist Luca ne relatează faptul că „în al cincisprezecelea an al domniei cezarului Tiberiu, pe cînd Ponţiu Pilat era procurator al Iudeii, Irod, tetrarh al Galileii, şi Filip, fratele său, tetrarh al Itureii şi al ţinutului Trahonitidei, şi Lisanis, tetrarh al Abilenei, În zilele arhiereilor Anna şi Caiafa, a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustiu, Şi a venit el în toată împrejurimea Iordanului, propovţduind boteyul pocăinţei, spre iertarea păcatelor” (Luca 3,1-3). Acest verset ne dă o dată exactă a momentului în care Ioan şi-a început predica. De fapt este singura dată fixă şi precisă dată în Noul Testament.

Despre cel ce avea să pregătească calea înaintea Mântuitorului Iisus Hristos, Sfântul Evanghelist Ioan spune „fost-a om trimis de la Dumnezeu, numele lui era Ioan. Acesta a venit spre mărturie, ca sămărturisească despre Lumină, ca toţi să creadă prin el. Nu era el Lumina ci ca să mărturisească despre Lumină” (Ioan 1,6-8).

Sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, cel mai mare dintre profeţi, glasul care strigă în pustie "gătiţi calea Domnului", făclia Luminii dumnezeieşti, răsăritul ce a vestit pe Soarele Dreptăţii, ca un înger pământescşi om ceresc, care stă la graniţa dintre cer şi pământ şi uneşte Vechiul şi Noul Testament. Trimis de Dumnezeu în deşert să anunţe vestea cea bună a venirii lui Mesia Hristos, şi să pregătească calea lui Iisus, Ioan îşi împlineşte misiunea botezând pe Iisus în apele Iordanului. De acum strălucirea lui urma să scadă, iar a Mântuitorului să crească.

Această zi marchează sfârşitul Sărbătorilor de iarnă.